Mă tem c-ai să mă lași ca pe-o umbrelă veche
uitată vineri seara în ultimul tramvai;
ca pe-o mănușă ştearsă, lipsită de pereche
și fără folosință în mijlocul lui mai.
Mă tem c-ai să mă lași să cad pe nesimțite
prin buzunare rupte în praful de sub pași
la gară, să mă ducă valize nedormite
în țări fără de nume. Mă tem c-ai să mă lași.

20 noiembrie 2018